Placerea de a face un lucru este, de cele mai multe ori, mai mare decit dorinta de a face bine acel lucru. La capitolul eficienta totul e OK, dar ce te faci cu ambalajul? Aceasta atitudine respira indiferenta din multe ziare, reviste, carti, pliante de pe piata romaneasca, dar mai ales de pe cladirile care ascund saracia fatadelor sub mesh-uri ieftine care promoveaza nu stiu ce produs.
Aceste reclame de mari dimensiuni au intr-adevar un impact imens, dar mesajul lor ajunge la cititor in mod deformat. Daca ii respecti pe cei carora le adresezi un mesaj, atunci scrie de la inceput pina la sfirsit in aceeasi limba. Sau macar foloseste literele corespunzatoare acelei limbi. Si daca mesajul este scris pentru publicul din Romania, atunci ar fi bine sa fie scris in romaneste, nu? Teoretic, da, practica insa... O simpla plimbare pe un bulevard central din orice mare oras al tarii ne pune fata in fata cu materiale promotionale mai mult sau mai putin uriase, pline de litere care nu exista in limba romana! Mai precis, e vorba despre literele care contin diacritice: ș, ț, ă, î. Primele doua au (in mod gresit si frecvent) sub litera sedila loc de virgula.
Iata de exemplu un mash imens, cu o sedila de dimensiunea unui cap de om, plasat in capitala, la intersectia str. Banu Manu cu bd. Ion Mihalache.
Am facut si-un zoom, sa nu exista vreo indoiala:
Nu o data am auzit scuze de genul „Nu exista fonturi romanesti, ce sa fac?". Profesionistii au creat deja sau pot crea la comanda caracterele cu diacritice romanesti, trebuie doar sa le cauti si sa le cumperi. Sunt caracterele OpenType din fonturile cu codare Unicode, care au prezente caracterele cu diacritice corecte in limba romana. Ele se gasesc pe pozitiile specificate in standardul Unicode, care reprezinta implementarea specificatiilor ISO/IEC 10646, publicate prima data în 1993. Situatia este simpla: limba romana foloseste scriptul latin, fiecarui caracter corespunzindu-i o glifa unica. In anul 1999, caracterele Ș/ș si Ț/ț cu virgula dedesubt au fost introduse in standardul Unicode odata cu lansarea versiunii 3.0, iar ASRO (IRS la vremea respectiva) a adoptat standardul romanesc SR 13411, standard care include caracterele Ă, Â, Î/a, â, î (cu caciulita deasupra literei a, nu cu tilda sau accent circumflex inversat) si Ș, Ț/ș, ț (cu virgula dedesubt). Acest standard romanesc a stat ulterior la baza propunerii standardului international ISO/IEC 8859-16 (Latin 10), care s-a aprobat in 2001. Suportul acestui sistem de codificare este unicul standard acceptat de toate sistemele informatice.
Inca un exemplu de sedila sub litera ne zambeste din Piata Victoriei:
Si mai de aproape:
E adevarat ca abia în anul 2003 Institutul de Lingvistica al Academiei Romane [3] a facut o precizare cu privire la forma virgulei de sub caracterele Ș/ș si Ț/ț, in urma unei cereri exprese in acest sens, facuta cu ocazia revizuirii standardului de tastatura romaneasca.
Dar suntem in 2008 si, in ciuda acestor aprobari si norme impuse de Academia Romana, unii mai cred ca „merge si asa". Nu, nu merge, stimati romani, nu in limba romana!
