Iulian Puiu este Managing Partner si Creative Director la Re:ply, responsabil cu departamentul de Design.
Sa vorbesti astazi despre tendintele din publishing este o operatiune foarte delicata. Si asta pentru ca inovatiile din industrie isi fac loc in randul produselor de publishing aproape la fel de repede cum apar noi aplicatii pentru computere.
Ca sa va faceti o idee despre felul in care s-a schimbat comunicarea de-a lungul timpului, trebuie sa stiti ca volumul de informatie pe care omul secolului al XVIII-lea le primea in intreaga lui viata este echivalent cu informatia care apare acum in The New York Times timp de o saptamana . Astazi, multitudinea de platforme media au diversificat in asa masura canalele prin care consumatorul primeste informatia, incat publisherii care nu tin cont de acest lucru vor fi curand depasiti de vremuri si probabil vor disparea.
Revenind la zilele noastre, trebuie sa spun ca niciodata in istoria umanitatii nu s-a comunicat atat de mult ca azi. Si sunt convins ca maine se va comunica si mai mult. Practic [3], este un vacarm in care se fac auzite numai anumite publicatii, cele care poarta in ADN-ul lor datele tendintelor din publishingul de azi - The New York Times (SUA), The Guardian (Marea Britanie), Expreso (Portugalia), O Globo (Brazilia), La Vanguardia (Spania). Din pacate, putine reviste cu anvergura se ridica la nivelul cerut de consumatorul de azi. Aici nu-mi vine in minte decat Monocle (Franta), care este cea mai "globala" revista.
Ce au facut publicatiile de mai sus pentru a atinge aceste performante? Cu ce se deosebesc de celelalte?
Primul si cel mai important lucru pe care l-au facut a fost ca au tinut tot timpul cont de cititor, au construit produsele pentru el si in respect pentru el. De aceea, au tinut cont si de momentele cand acesta s-a schimbat.
Aparitia televiziunii a influentat puternic cititorul. Internetul aproape ca a schimbat paradigma in care ne culegem informatia, iar schimbarea este profunda si ireversibila. Aparitia telefonului mobil a adaugat piesa lipsa din puzzle-ul publishing-ului de azi si ne-a dezvoltat niste abilitati pe care nici nu stiam ca le avem. Facem salturi repetate de-a lungul unei zile, intre informatiile care ajung la noi pe telefonul mobil, pe site-urile din lista noastra si in publicatiile favorite.
Publicatiile de succes au inteles circuitul informatiei din lumea de azi si o exploateaza zilnic in interesul consumatorului. Si au mai inteles ca timpul cititorului este important si, daca vrei sa obtii o reactie pozitiva de la cititor, atunci trebuie sa nu abuzezi de timpul lui. Asta se face in multe feluri, dar cel mai important element pentru un ziar sau publicatie este formatul - dimensiunea fizica a acesteia. Asa s-a ajuns ca multe ziare sa treaca la formatul tabloid, dar nu si la continutul de tip tabloid.
Iata cateva elemente care trebuie luate in considerare atunci cand vorbim despre tendinte in publishing:Formatul
Este una dintre tendintele cele mai vizibile. Mario Garcia, poate cel mai important creator de publicatii din lume, punea un pariu acum cinci sau sase ani, spunand ca peste 20 de ani toate publicatiile importante vor apela la formatul tabloid. Formatul in sine are avantajul de a ajuta cititorul sa se concentreze pe informatia relevanta, usurandu-i astfel accesul catre sectiuni pe care nu le aborda in formatul broadsheet.
Nu mai exista publicatie importanta care sa nu aiba site, redactie online si departament de marketing pentru online. Asa s-a ajuns pana acolo incat newsroom-urile ziarelor sunt construite in jurul celor doua canale media. In plus, internetul suporta imagine in miscare si sunet, ceea ce face ca impactul emotional al informatiei transmise sa fie urias.
A devenit gadgetul numarul unu al omului modern, dar si calul troian al publicatiilor. Deja telefonul e folosit pentru a trimite cititorilor alerte de tip breaking news prin SMS. Potentialul telefonului mobil este imens, de aceea in curand va ajunge prima platforma media folosita de omul modern.
Pe fondul depresiei economice si al scumpirii hartiei, ziarele incearca sa se salveze apeland la poate cea mai coerenta miscare de business, si anume transformarea produselor de publishing, din produse de mass market ieftine, in unele cu acoperire mai mica, dar mai scumpe. Asta presupune, evident, calitate jurnalistica impecabila. Iar [4] produsul in sine, ca obiect, un soi nou de collectible item.
Publicatiile nu mai pot concura demult televiziunile in materie de breaking news. Prin urmare, aparitia unei stiri pentru prima data intr-un ziar, asa cum a fost la scufundarea Titanicului, a devenit practic imposibila. Dar ziarele, spre deosebire de televiziunile de stiri, pot prezenta contextual mult mai bine si mai precis. Ziarele pot publica feature-uri care sa ofere dimensiunea reala, vizibila si invizibila a evenimentelor, datorita surselor multiple de care dispun.
Infografice
Sunt la mare moda datorita usurintei cu care pot fi parcurse, dar si datorita faptului ca orice informatie, oricat de complexa ar fi, poate fi descifrata extrem de usor cu ajutorul infograficelor.
Juan Giner de la Innovation in Newspaper foloseste sintagma "caviar journalism", care cred ca este cea mai potrivita pentru a defini jurnalismul cautat dintotdeauna de cititor. Atunci cand respecti cititorul, meseria pe care o faci, conceptul editorial si cel grafic al publicatiei pentru care lucrezi, se cheama jurnalism caviar.
Vremea revistelor de tip magazin e de mult apusa. Pentru mine, de exemplu, Vogue este o revista anacronica, prafuita, lipsita de sens si de vigoare, o revista care si-ar face un mare bine daca ar inchide taraba inainte sa inceapa sa fie perceputa ca o baba care crede despre ea ca baietii de la Chippendales o gasesc atractiva. Vremea revistelor de nisa a inceput acum 10-15 ani, dar, ca de obicei, in Romania ele au ajuns mult mai tarziu. Si asta tot datorita goanei dupa timp. Mamicile vor cumpara reviste pentru ele, pescarii si vanatorii la fel...
Revistele pentru clienti
Sunt poate cele mai de succes produse de publishing din lumea intreaga. Sunt revistele de nisa care au in spate o multinationala sau o asociatie potenta financiar, care isi propune o relatie mai calda cu clientii. In 99% din cazuri, sunt reviste gratuite, un imbold puternic pentru cititor. Avantajul mare pe care il au aceste reviste este ca nu se lupta cu produse similare de pe taraba. Pot fi oricat de creative sau de experimentale, pentru ca nu le poate reprosa nimeni nimic, de vreme ce ele apartin direct clientului, o companie care finanteaza publicatia.
