Criza financiara mondiala, prevazuta de unii de citiva ani, ignorata cu buna stiinta de catre altii de tot atita vreme, a lovit in sfirsit anul acesta. Totul a inceput cu stirea despre falimentul zgomotos al bancii Lehman Brothers, cea de-a patra banca de investiţii din SUA ca marime, faliment urmat din simpatie de breasla si de alte institutii financiare onorabile precum Merrill Lynch si cat pe ce AIG. Problemele au trecut rapid peste Ocean in Europa, ca o noua dovada a globalizarii si a generat reactii si gestionari ale efectelor crizei financiare dintre cele mai diverse.
Pentru unele tari, problemele generate au fost atit de mari, incit s-a cerut interventia unor organisme financiare internationale, asta dupa ce populatia si-a pierdut total increderea in sistemul bancar al tarii respective, asa cum s-a intimplat deja pentru Ucraina, Ungaria si Islanda. Pentru Romania, situatia s-a concretizat prin doua viziuni, una optimista, normala intr-un astfel de context din partea unor institutii de importanta majora precum Banca Nationala, dar si una alarmista, pornita din vechile temeri ale romanului care nu a uitat niciodata de prabusirea bancilor . Un pas inainte este evident ca ar fi fost dat de o informare corecta a clientilor oricarei banci pentru a mentine situatia sub control si a nu da apa la moara romanilor care s-au fript cu atit de multe „fineturi” financiare. Zvonul functioneaza redutabil ca arma si determina reactii emotionale in momentele de criza, iar la noi, cu atat mai mult. Campanii integrate de comunicare sint poate mai greu de facut in perioada asta, dar un semnal cit de mic ca exista cineva care are grija de banii deponentilor este intotdeauna binevenit. De fapt, chiar s-a afirmat in numeroase rinduri ca pina sa apara criza financiara, a existat o criza de comunicare. De aceea, starea de nesiguranta se raporteaza deja asupra consumatorilor care nu mai sint dispusi sa arunce banii, iar cheltuielile devin proportionale cu teama de recesiune. Abordarea problemelor este, in acest caz, rationala, tinind cont ca vine din partea unor institutii prin traditie „sobre” precum bancile.
Cu toate acestea, exista doar o singura institutie bancara de la noi din tara - ING Bank - care s-a gindit ca e bine sa elimine orice speculatie legata de numele sau si sa ofere chiar de pe prima pagina a site-ului oficial, la sectiunea link-uri utile, un raspuns prompt la efectele crizei. O situatie mai putin fericita este cea a unei banci - RBS Bank - al carei nume a fost vehiculat in declansarea atacului speculativ asupra monedei nationale din luna octombrie si care, dupa ce a achizitionat un alt grup financiar, a inceput sa-si comunice agresiv noua identitate. Informatiile care vin insa din exterior nu pun aceasta strategie intr-o lumina prea favorabila, atit timp cit banca respectiva a fost salvata de interventia statului in tara unde isi are sediul principal.
Pe termen lung si chiar imediat urmator, bancile orientate spre acordarea de credite trebuie sa-si revizuiasca drastic strategia de comunicare, caci sectoarele afectate de criza nu au ramas doar cele financiare. Lor li s-au alaturat industria auto, turismul, produsele de fashion si tot ce tine de vinzari si consum in general. O posibilitate interesanta de analiza a situatiei crizei mondiale este sa urmaresti ultimele noutati din lumea financiara adunate pe un singur site. Solutia se vrea a fi un portal cross-media, tv-print si on-line, care sa ofere cele mai noi informatii legate de criza economica mondiala si sa dea o idee generala asupra impactului in cele mai diverse domenii. Aceasta modalitate probabil ca nu te va feri de recesiune, dar in mod sigur te va ajuta sa iti bagi la timp citiva arici in buzunar…
initiativa ing